„ÎN PAȘI ROTUNZI”- PRIMUL FESTIVAL DE MODĂ DIN ROMÂNIA DESTINAT PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

În „Pași Rotunzi”, primul Festival de Modă din țară destinat persoanelor cu dizabilități s-a desfășurat la Brașov în data de 29 și 30 iunie, 2016. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Național al Dizabilității din România — CNDR în parteneriat cu Asociația „Pași Rotunzi”, Bya Fashion și Fundația UMANĂ.

În prezența a peste 350 de persoane, prima zi a festivalului s-a desfășurat în Coresi Shopping Resort, iar a doua zi în Piața Sfatului în fața a peste 300 de persoane.

În cadrul primului Festival de Modă destinat persoanelor cu dizabilități au defilat 19 modele cu diferite dizabilități, dintre care cinci băieți. Numărul acestora a crescut față de cel stabilit inițial datorită perseverenței academice a noilor modele.

Aceștia au prezentat creații marca Doina Levintza, Cătălin Botezatu, Patuschinsky, Bya Fashion și o colecție de accesorii Le Bebe.

Doina Levintza și Cătălin Botezatu au oferit cadou modelelor ținutele prezentate pe scenă, în prezentările lor. În plus, fiecare model a beneficiat de o ședință foto gratuită din partea fotografilor prezenți la eveniment.

„Mă bucur că am putut să aduc atâta încântare în sufletul acestor fete superbe, a fost o reală plăcere să fiu parte a acestui eveniment”, a declarat Doina Levintza după prima zi a evenimentului.

„Întotdeauna, persoanele cu dizabilități sunt marginalizate. Trebuie să privim în jurul nostru, să ne dăm seama că acești oameni fac parte din viața noastră. Și ei fac parte din această societate! Trebuie ajutați, trebuie să-i tratăm ca pe niște oameni normali, pentru că sunt niște oameni normali, și tocmai de aceea noi, împreună cu dumneavoastră, împreună cu această asociație (CNDR n.a) ne-am hotărât să-i ajutăm”, a subliniat Cătălin Botezatu în mesajul pentru festival.

Una dintre surprizele evenimentului a fost prezentarea unei colecții de rochițe pentru fetițe, marca Patuschinsky. Micuțele modele sunt voluntare în cadrul Asociației Distroficilor Muscular din România, a Asociației Copiii de cristal, iar cea mai mică, Sarra, de trei ani și 11 luni, este voluntară a Fundației Umană din Brașov. Grupul micuțelor modele a fost compus din 12 fetițe cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani, dintre care două cu dizabilități.

Pe tot parcursul evenimentului, în afara părinților, fetițele au fost în grija Teodorei Dobrescu, din Brașov, studentă la psihologie în Anglia, și ea voluntară la Fundația Umană. Ele s-au jucat, au cântat, iar Teodora le-a plimbat cu trenulețul, acesta fiind premiul din partea ei.

Micuțele modele au primit daruri și din partea Coresi Shopping Resort.

Obiectivul acestui eveniment îl reprezintă incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, depășirea barierelor mentale și a prejudecăților autoimpuse. Prin modă, muzică, dans și momente artistice unice s-au promovat persoanele cu dizabilități.

„Când am început să organizez acest eveniment am crezut că dorința de implicare, atât a persoanelor cu dizabilități, cât și a partenerilor va veni ca urmare a ecourilor desfășurării acestei ediții, dar am avut plăcuta surprindere să constat, pe măsură ce le vorbeam oamenilor, că foarte mulți au dorit să fie parte a acestei acțiuni, ceea ce arată disponibilitatea de participare la scena publică a vieții sociale. Acest fapt mă determină să afirm că Festivalul „În Pași Rotunzi” este dovada solidarității și bucuriei societății civile”, a afirmat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, în prima zi a evenimentului.

_mg_1435

Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune — APAA s-a alăturat evenimentului aducându-i plus valoare. A două zi a Festivalului „În Pași Rotunzi” a cuprins mesajul „Nu sunt invizibil” ce face parte din proiectul cu același nume lansat de APAA în urmă cu o lună, în parteneriat cu Consiliul Național al Dizabilității din România.

„Modelele festivalului În Pași Rotunzi, alte persoane cu dizabilități din Brașov și din țară au plecat în șir indian de la Casa Armatei din Brașov până în Piașa Sfatului. Am văzut uimire pe chipul oamenilor, probabil nu înțelegeau de unde au apărut atâtea persoane cu dizabilități, grupul avea aproximativ 40 de persoane în scaun rulant. Dacă cei care ne-au privit venind către Piața Sfatului erau uimiți, spectatorii adunați pentru prezentare nu și-au ascuns emoțiile. Fetițele au împărțit flori publicului, iar la defilarea de final publicul a oferit aceleași flori modelelor și artiștilor cu dizabilități, ceea ce arată apreciere și respect”, a declarat Rozalina Lăpădatu.

Ileana Gafton Dragoș, președinta Fundației UMANĂ a sprijinit evenimentul în relația cu autoritățile: „Evenimentul nu ar fi fost posibil dacă nu am fi primit aprobare din partea Primăriei Municipiului Brașov. Am primit autorizația, după care am luat legătura cu IPJ Brașov, Poliția Locală, Jandarmeria Brașov, pentru asigurarea bunei desfășurări a festivalului. Mulțumesc pe această cale tuturor autorităților care s-au implicat și ne-au fost alături pe tot parcursul evenimentului. Totodată, mulțumim Cercului Militar Brașov pentru susținerea activității noastre. Împreună cu colegii de redacție ai revistei Inside Brașov România și cei ai ziarului CoronaPress am apelat la rude, prieteni și voluntari.
Mulțumim DJ-ului Mihai care a asigurat sonorizarea în Piața Sfatului. De asemenea, mulțumim Bistro 2003 care a organizat masa festivă pentru 65 de persoane, persoane cu dizabilități și însoțitori. Sunt bucuroasă pentru că am pus umărul la îndeplinirea unui vis, împreună cu echipa mea, pentru că am văzut oameni cu dizabilități fericiți și pentru că ei au reușit să demonstreze că nu sunt invizibili. Toată lumea a fost vădit emoționată, am văzut în public oameni care își ștergeau lacrimile, inclusiv polițiști și jandarmi care au asigurat buna desfășurare a festivalului. Îi felicit pe toți: Ați reușit!”

Pe scenă au evoluat:

Cristinel Capus cunoscut sub numele de scenă Chriss de Gall, are 43 de ani și a absolvit în anul 1997, cu nota 10 „Școala de Artă Populară” din Galați, secția acordeon, iar în anul 1999 a absolvit, tot cu nota 10, secția de canto a aceleiași școli. Chriss de Gall spune că nu poate face muncă fizică din cauza distrofiei musculare de care suferă, astfel că se dedică muzicii în totalitate. Chriss de Gall este compozitor și textier.

Ciprian Dachi, un tânar brașovean cu studii aprofundate de canto.

TRUPA JUST DANCE din Brașov — este formată din tineri cu dizabilități și dansatori profesioniști care au găsit o cale de comunicare sublimă: prin dans și prin artă. Ei sunt coordonați de inimosul coregraf Marius Grancea. Sunt echipa fantastică, hotărâtă să arte întregii lumi o altă față a dizabilității.
Din 2010 trupa participă la mai multe festivaluri europene dedicate persoanelor cu dizabilități, cel mai cunocut fiind „MODE H EUROPE”, festival organizat de Asociația Mode H din Franța. Just Dance a prezentat o coregrafie după melodia lui Michael Jackson — Will you be there!

Emilia și Dorin Mirea — doi balerini brașoveni care formează un cuplu, atât din punct de vedere profesional de 28 de ani, dar și în viață, de 21 ani. În prezent sunt prim balerini la Opera din Brașov. Sunt părinții unui singur copil, diagnosticat cu autism. Emilia și Dorin Mirea se implică des în acțiunile care vizează îmbunătățirea imaginii persoanelor cu dizabilități.

Încheierea s-a realizat prin intrarea în scena a unui grup de copii și tineri format din cele mai bune voci brașovene care au interpretat ‘We are the Wold’.

La ora actuală, în România există 750.000 de persoane cu dizabilități.

Parteneri:

Coresi Shopping Resort
Medical Express
GOPRINT
Mobility Eastern Europe
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune
InfoCons
Just Dance
Asociația Sf. Haralambie
MIREA DORIN și Emilia
Ina Schaeffler
Asociația „Speranța pentru Copii”
Natasha Hairstyle Brașov
Cristina Timiș — Microblading Brașov
Alexandra Cretsolina
http://www.le-bebe.ro

Nova Tech Med
FLAMINOR
Fundația UMANĂ: INSIDE BRAȘOV și CORONA PRESS
Asociația Distroficilor Muscular din România
Filiala București a Asociației Distroficilor Muscular
Asociația Mereu Împreună Pentru Oameni
Centrul Cultural Virtual Artist pentru Arta
Asociația Culturală Art Respect

Fotografi:

Volker Vornehm
Sabin Țițeiu Pedrosa
Dany Photography
Leo’ S Photoshophy
Marius Ștefănescu
Marius Daniel Telea

Cameraman:
Claudiu Gherman

Parteneri media:

Consiliul Național al Dizabilității din România, prin vehiculul media Observatorul.ro
Corona Press,
Mix TV,
BZB,
Transilvania News,
TEX FM,
Transilvania Expres
http://www.mytex.ro

Agerpres

Reclame

Eveniment social de exceptie

Sambata, 20 iunie, 2015, Filiala Bucuresti a Asociatiei Distroficilor Muscular din Romania a desfasurat intalnirea generala anuala cu sprijinul Consiliului National al Dizabilitatii din Romania.

AGA- ADMR Bucuresti
La eveniment au participat persoane cu distrofii musculare, artisti, oficialitati.

ADMR filiala Bucuresti multumeste sponsorului principal, Medical Express si sponsorului secundar, SC Danina Star SRL.

998151_810406355640724_1564773400_n
De asemeni, multumeste reprezentantilor Consiliului National al Dizabilitatii din Romania pentru organizarea deosebita, artistilor pregatiti in cadrul programelor culturale ale CNDR, Marusiei, profesorului Valery Mayn.

DSC_0130

DSC_0199

DSC_0209

DSC_0236

DSC_0257

DSC_0295
ADMR filiala Bucuresti multumeste pentru participare doamnei Luminita Gheorghiu, reprezentant al Consiliului National Pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), doamnei Claudia Bratan, reprezentant al ANPD, doamnei Carmen Grigore, reporter TVR.

Nu in ultimul rand, ADMR filiala Bucuresti multumeste Primariei Sector 3, Politiei Locale Sector 3 si Politiei Rutiere Sector 3, pentru ca au sprijinit asociatia in desfasurarea evenimentului.

Presedentia Danielei Tontsch a fost reinnoita pentru un mandat de patru ani.

Adunarea generala a Filialei Bucuresti a Asociatiei Distroficilor Muscular

ADMR

Filiala Bucuresti a Asociatiei Distroficilor Muscular organizeaza adunarea generala, in data de 20 iunie, 2015, ora 13, in Strada Cauzasi, nr.26, Sector:3. Sunt invitati membrii filialei, membrii asociatiei mama.

Filiala Bucuresti ADM are patru ani de la infiintare, in data de 20 iunie au loc alegeri pentru biroul director si presedinte.

Ordinea de zi:
– prezentarea raportului de activitate;
– prezentarea echipei (echipelor) candidate;
– votul;
– program de socializare: pranz, recital de pian sustinut de Marusia, recital vocal si chitara sustinut de Tic Petrosel, precum si alte surprize.

Pentru detalii suplimentare sunati la telefon: 0721.44.75.82, Daniela Tontsch

„Managementul Distrofiei musculare intre posibilitate si imposibilitate”

Conferinta “Dezvoltarea capacitatii institutionale a CNDR – Managementul Distrofiei musculare intre posibilitate si imposibilitate”

IMG_9328

Asociatia Distroficilor Muscular, in parteneriat cu Consiliul National al Dizabilitatii din Romania, a organizat Conferinta “Dezvoltarea capacitatii institutionale a CNDR – Managementul Distrofiei musculare intre posibilitate si imposibilitate”, miercuri, 13 mai, 2015, ora 13,30, in localitatea Sita Buzaului, Str. Principala, nr. 188, Judetul Covasna.

Organizarea Conferintei “Dezvoltarea capacitatii institutionale a CNDR – Managementul Distrofiei musculare intre posibilitate si imposibilitate” a pornit de la necesitatea stringenta de informatii cu privire la activitatile de monitorizare si ingrijire a pacientilor cu distrofii musculare, la domiciliu.

A fost o conferinta in care temele au fost abordate din perspectiva pacientilor. Au fost invitati pacienti si specialisti din domeniul medical, tehnicii medicale, asistenta sociala si ONG-uri.

Potrivit statisticilor, in Romania sunt inregistrate 35000 de cazuri diagnosticate cu distrofii musculare. Cei mai multi dintre acesti pacienti nu petrec in spitale mai mult de 20 de zile pe an. Sarcina gestionarii bolii revine familiei si pacientului. Ei nu pot face asta fara sfaturile medicului specialist. Organizatorii au propus o stransa colaborare cu medicii specialisti romani care sa duca la mentinerea starii de sanatate a distroficilor, astfel incat acestia sa poata desfasura activitati cotidiene necesare.

Distrofia musculara este o afectiune care sufera modificari o data cu trecerea timpului.
Expertii subliniaza faptul ca cea mai buna metoda de ingrijire obliga la o abordare multidisciplinara cu contributia specialistilor din multe arii diferite si ca trebuie sa fie un doctor sau cadru medical care sa coordoneze activitatile echipei de specialisti. Pentru ca fiecare persoana este unica, fiecare persoana afectata de DM si familia sa ar trebui sa fie angajate activ in legatura cu un cadru medical care sa coordoneze si sa individualizeze ingrijirea clinica.

Diagnosticarea cu o boala cronica, cum este Distrofia musculara, poate avea un risc crescut de dezvoltare a dificultatilor psihosociale, cum ar fi tulburarile de comportament, iar ingrijirea medicala nu poate fi considerata completa fara sprijin pentru bunastarea psihosociala.

Dificultatile de ordin social pot fi cauzate de neintelegerea cu ceilalti, judecarea situatiilor sociale provocate de limitarile fizice duc la izolarea sociala, abandonul social si accesul redus la activitatile sociale. Pentru familia distroficului, stresul determinat de problemele psihosociale si dificultatile intampinate in a reusi ca acestea sa fie recunoscute si tratate corect, depaseste stresul provocat de aspectele fizice ale afectiunii.

La conferinta au participat peste 60 de pacienti. S-a pus mare accent pe importanta relatiei dintre pacientii distrofici si medicii specialisti, importanţa educatiei si a informarii cu privire la dispozitivele medicale decontate de Casa de asigurari.

A fost un eveniment, unic in Romania, dedicat pacientilor adulti.

11111160_895542660504952_7158041332486114446_o

11174512_895542667171618_3073995541790585626_o

În cadrul conferinţei, organizatorii au amintit că CNDR a iniţiat un vehicul media adresat persoanelor cu dizabilităţi, Observatorul Social, acesta fiind specializat atât în presa scrisă, cât şi în radio şi TV.„Dacă aveţi o conexiune la internet sper să accesaţi această publicaţie. O să găsiţi sfaturi pentru dumneavoastră, informaţii pe care trebuie să le ştiţi ca să vă puteţi descurca inclusiv în relaţia cu autorităţile, dar şi foarte multe noutăţi sau exemple de bună practică din toată lumea.”, a spus Iustina Radu, directorul Consiliului Naţional al Dizabilităţii.

Programul Conferintei “Dezvoltarea capacitatii institutionale a CNDR – Managementul Distrofiei musculare intre posibilitate si imposibilitate”

13- 13,30 primirea invitatilor

13,30 Cuvant de deschidere:

Iustina Radu- Director CNDR
Daniela Tontsch – reprezentant ADMR
Korodi Attila – director general adjunct- Directia Generala Asistenta Sociala si Protectia Copilului Covasna;

13,45 Deschiderea conferintei

Speakeri:

Maria Teodorescu, presedinte ADMR: “Riscurile sarcinii asupra femeii cu distrofie musculara.”
Daniela Tontsch, vicepresedinte ADMR: “Managementul Distrofiei musculare intre posibilitate si imposibilitate”.
Dr. Linda Szabo: “Discutii libere intre pacienti si medicul specialist.”
Ioan Goras, reprezentant Medical Express: „Recomandarea corecta a dispozitivelor medicale in cazul pacientilor cu distrofie musculara.”

Discutii libere

Building together a barrier-free Europe

La invitaţia Comisiei Europene, Daniela Tontsch a participat la European Day of Persons with Disabilities conference, în Bruxelles. Ea a reprezentat Asociaţia Distroficilor Muscular din România şi implicit Consiliul Naţional al Dizabilităţii.

089Foto: Daniela Tontsch, Savi Moldovan & Paolo Berta din Italia

085

133

171

Trei decembrie, ziua europeană a persoanelor cu dizabilităţi
Comisia Europeană împreună cu Forumul European al Dizabilității (EDF) au organizat în data de doi şi trei decembrie 2014, o conferinţă menită să marcheze ziua europeană a persoanelor cu dizabilităţi.

Evenimentul a reunit aproximativ 300 de persoane; reprezentanţi ai organizaţiilor pesoanelor cu dizabilităţi, persoane cu dizabilităţi, persoane cu funcţii de decizie politică din UE, angajatori şi furnizori de servicii.

Tema din acest an a fost intitulată „Împreună construim o Europă fără bariere”. Organizatorii au pus accent pe ocuparea forței de muncă și accesibilitate. Garanţia demnităţii umane, stima de sine, independenţa financiară şi prosperitatea sunt elementele fundamentale oferite de un loc de muncă, iar accesibilitatea este factorul cheie în eliminarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi.

Maria Luisa Cabral, directoarea departamentului pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, din cadrul Comisiei Europene şi Yannis Vardakastanis, preşedinte EDF au deschis conferința.

Yannis Vardakastanis a ţinut să sublinieze că anul 2015 va fi un an ce va aduce numeroase provocări cauzate de raportul Uniunii Europene referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi de încheierea propriului raport al EDF, ambele vor fi prezentate Comitetului ONU.

Începutul noului mandat al Parlamentului European și al Comisiei precum şi faptul că departamentul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi are un şef la început de mandat conturează un an politic cheie. Yannis Vardakastanis a spus că regretă lipsa de participare a politicienilor din partea Comisiei Europene.

Maria Luisa Cabral a subliniat necesitatea creării de locuri de muncă și prevenirea discriminării sunt o prioritate pentru Comisia Europeană. În această perioadă Comisia Europeană lucrează la pregătirea unui act european privind accesibilitatea cu scopul de a îmbunătăţi legislaţia actuală.

Una din acţiunile Strategiei Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi, ce are drept obiectiv promovarea unei Europe fără bariere, este premierea anuală a oraşelor cu cel puţin 50 000 de locuitori, care înregistrează îmbunătăţirea accesibilităţii în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi. Premiul se numeşte „Access City”şi pe lângă înlăturarea barierelor, încurajează autorităţile acestor oraşe să facă schimb de experienţă. Din 2010, 189 de orașe din UE au participat la cele cinci ediții ale premiului „Access City”.

„Access City” 2015 a fost obţinut de orașul suedez Borås, premiul al doilea a fost câștigat de Helsinki (Finlanda), iar premiul al treilea a fost acordat orașului Ljubliana (Slovenia).

Menţiunile de anul acesta sunt: Logroño, Spania, a primit o mențiune specială pentru acțiuni în domeniul mediului construit și al spațiilor publice; Budapesta, Ungaria, a primit o mențiune specială pentru acțiunile întreprinse în domeniul transportului; Arona, Spania, și Luxemburg au primit o mențiune specială pentru structurile și serviciile publice.

Premiul I la Gala „Oameni aproape Invizibili”

Joi 27 noiembrie 2014, ora 17, la Teatrul Excelsior s-a desfăşurat Gala „Oameni aproape Invizibili”. Evenimentul face parte din proiectul “Festivalul Naţional al Artei şi Creaţiei Persoanelor cu Dizabilităţi din România şi a fost organizat de Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România.

Colegul nostru din Asociaţia Distroficilor Muscular, Cristinel Capus a căştigat locul I. Îl felicităm şi-l susţinem în continuare!

10628256_299098483620189_941442625401339791_n

Cristinel Capus cunoscut sub numele de scenă Chriss de Gall, are 41 de ani şi a absolvit în anul 1997, cu nota 10 „Şcoala de Artă Populară” din Galaţi, secţia acordeon, iar în anul 1999 a absolvit, tot cu nota 10, secţia de canto a aceleiaşi şcoli.

Chriss de Gall spune că nu poate face muncă fizică din cauza distrofiei musculare de care suferă, astfel că se dedică muzicii în totalitate.

Chriss de Gall este compozitor şi textier, iar în competiţie a dovedit aceste calităţi interpretând compoziţia personală “Cântec de suflet” la care şi-au adus aportul Norzeatic prin adăugarea câtorva cuvinte şi Electric Brother care a realizat Mixajul muzical pe linia melodică compusă de Chriss de Gall.

Un alt aspect lăudabil pentru Asociaţia Distroficilor Muscular din România este rolul Danielei Tontsch de prezentator al galei.

Atunci cand rautatea depaseste prostia (sau invers?)

sibiu_2014

– Cum este incalcat dreptul la vot al persoanelor cu dizabilitati –

Adina Milac este Cercetator in biofizica. Ea ne-a povestit cum ii este incalcat un drept. Am rugat-o sa scrie despre acest lucru prin care trec sute de mii de romani. Iata relararea ei:

Sunt o persoana (adulta, responsabila, educata, angajata in munca cu norma intreaga pe perioada nedeterminata, perfect deplasabila) dependenta de fotoliul rulant. Numele meu este mai putin important, fiindca experienta prin care trec se aplica majoritatii persoanelor utilizatoare de fotoliu rulant (care, apropos, nu sunt deloc putine, de ordinul sutelor de mii). Iata, pe scurt, aventurile unui alegator cu dizabilitati din Romania secolului XXI:

La alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, nu am reusit sa votez deoarece sectia de votare la care sunt arondata se afla la etajul 1 al unei scoli si nu era legal sa votez intr-o sala de la parter. Nu am putut solicita urna mobila, fiindca in ziua precedenta eram la Sibiu. Detalii puteti gasi aici:

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Vot+oprit+in+fata+sectiei+pentru+o+cercetatoare+in+biofizica

Desi nu s-a schimbat nici domiciliul meu, nici sediul sectiei de votare la care sunt arondata, situatia a fost asemanatoare si la alegerile prezidentiale din 2 noiembrie 2014. In acest caz, insa, dupa doua ore de asteptare si concluzia presedintelui sectiei de votare ca nu exista nici o solutie legala, am acceptat sa fiu purtata pe scari pana la etajul 1. Detalii despre aceste peripetii puteti gasi aici:

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/COTROCENI+2014/cercetator+biofizica+handicap+scaun+cu+rotile+vot+urna

Astazi, 14 noiembrie 2014, cu doua zile inaintea turului 2 pentru alegerile prezidentiale, am fost la scoala in care se afla sectia de votare pentru a solicita ca sectia mea sa fie localizata intr-o sala de la parterul scolii. Presedinta sectiei mi-a raspuns ca nu se poate “sa mute cateva mii de oameni pentru unul singur”, ca si cum acele cateva mii de persoane erau deja inghesuite in sala si asteptau sa voteze. De asemenea, aceeasi presedinta a mentionat ca a raportat la primarie situatia din turul 1, iar “seful de acolo” a spus ca n-are ce face si ca “daca au urcat-o o data, sa o mai urce si a doua oara”. Desigur, mi s-a oferit solutia urnei mobile, dar numai dupa amiaza, caci “nu putem dimineata”. Imediat ce am ajuns acasa, am dat telefon la Biroul electoral al Sectorului 6, unde am vorbit cu o doamna care, plina de condescendenta, mi-a explicat ca exista varianta urnei mobile, dar in legatura cu accesul in sectie nu are ce face, ca este prea tarziu ca sa se mai poata schimba ceva, ca poate la alegerile viitoare (peste 4 ani?) sa se ia o masura in acest sens si ca daca ar fi stiut mai devreme, ar fi incercat sa faca ceva. Am ramas muta de uimire si perplexa de argumentele oferite: cum adica nu stia? Nu s-au confruntat cu aceasta situatie de 2 ori in ultimele 6 luni? Nu isi imagineaza nimeni ca exista si alegatori care nu pot urca scarile?

In concluzie, pentru a putea vota, singurele mele optiuni sunt urna mobila sau acceptul de a fi carata pe scari de oameni binevoitori din sectia de votare. Consider ca nici una dintre aceste variante nu este adecvata, atat din punct de vedere practic, cat si din punct de vedere moral / legal / principial, si in cele ce urmeaza am sa aduc argumente justificative.

Varianta 1 (urna mobila):

Din punct de vedere practic: dincolo de faptul ca nu am incredere in aplicarea corecta a acestei solutii si nu am nici o garantie ca votul meu (depus in urna mobila) va conta la fel de mult ca si votul celorlaltor cetateni (depus la sectie), utilizarea acestei proceduri presupune sa stau acasa toata ziua si sa imi anulez orice activitate de durata (odihna, relaxare, iesirea in oras la un film sau cu prietenii etc), in asteptarea urnei mobile.

Din punct de vedere moral: acesta este o dovada de desconsiderare si un mod de gandire profund jignitor la adresa unei persoane cu dizabilitati, fiindca presupune ca o asemenea persoana oricum nu are prea multe activitati si timpul sau nu este la fel de limitat si pretios ca al altor cetateni. Mai mult, aceasta solutie incurajeaza izolarea si duce la mutilarea severa a capacitatii de socializare a persoanelor cu dizabilitati. Consider ca urna mobila este o solutie extrema, aplicabila exclusiv persoanelor nedeplasabile datorita unei stari de sanatate extrem de precare sau afectate de boli contagioase. Acesta nu este cazul meu (si al multor persoane cu dizabilitati): sunt perfect deplasabila, merg la servici in fiecare zi, la cumparaturi, la conferinte nationale si internationale, in vacante in tara si in strainatate. Din pacate, urna mobila este folosita ca o “portita de salvare” a autoritatilor de la efortul de a accesibiliza spatiul public (incluzand sectiile de votare).

Din punct de vedere legal: se incalca flagrant principii fundamentale stipulate in Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (la care Romania a aderat), cum ar fi “libertatea de a alege şi independenţa persoanelor, participarea deplină şi eficientă la viaţa socială şi includerea în societate, oportunităţi egale, accesibilitate” (Articolul 3 din Conventia mai sus mentionata).

Varianta 2 (caratul pe scari de catre voluntari din sectia de votare):

Din punct de vedere practic: ridicarea pe scari (inguste si abrupte) a unei mase totale de peste 100kg (masa caruciorului electric plus masa mea) este foarte dificila si prezinta un risc ridicat, atat pentru mine, cat si pentru cei ce ma ridica. Cine isi asuma acest risc si acopera pagubele, in cazul unui nedorit accident? Nimeni (sau, cel mult, eu)!

Din punct de vedere moral: acesta este un atentat nu doar la siguranta persoanei cu dizabilitati, ci si la demnitatea acesteia, fiind tratata ca o povara pentru societate si ajungand tinta unor comentarii mai mult sau mai putin rautacioase din partea spectatorilor.

Din punct de vedere legal: este incalcat Articolul 29 din Conventie, despre Participarea la viaţa politică şi publică, care prevede ca “Statele Participante vor asigura persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi oportunitatea de a beneficia de aceste drepturi, în măsură egală cu alţi cetăţeni şi îşi asumă responsabilitatea să asigure că persoanele cu dizabilităţi pot lua parte eficient şi deplin la viaţa politică şi publică, […] inclusiv dreptul şi oportunitatea persoanelor cu dizabilităţi de a vota şi a fi alese, printre altele, prin următoarele metode: (i) Asigurarea că procedurile de vot, spaţiile şi materialele sunt corespunzătoare, accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat”.

Consider ca aceste solutii propuse sunt nu doar o dovada de proasta organizare, dar si de prostie crasa si lipsa de interes. In concluzie, oamenii destepti (alias societatile evoluate) invata din greselile altora, iar oamenii prosti (alias societatile inferioare, limitate) nici macar din greselile proprii. Ce mai este de facut?

Dr. Adina-Luminita Milac